ISBN: Ostalo
Godina izdanja: 1900 - 1949.
Tematika: Istorija
Kulturno dobro: Predmet koji prodajem nije kulturno dobro ili ovlašćena institucija odbija pravo preče kupovine
Jezik: Rumunski
Autor: Strani

OBIECT, ISTORIC, FOLOASE,korice iskrzane po rubovima,sa tragovima pisanja,podvlačenja i žutih fleka od stajanja.

Izdavač:?
Format:21cm x 13cm.
Broj Strana:246 strana,ilustrovana,tvrd povez.

Instinctul de conservare, instinet atât de înrădăcinat în
nutura omenească, a împins pe om din timpurile cele mai pri-Tuitive şi până azi, sa caute cauzele boalelor şi mijlocul de a se feri de ele; acest instinet a impins pe omul sălbatic, ea şi pe cel civilizat, să stabilească câteva reguli, câteva precepte cari sa-i ajute la păstrarea sănătății sale. Instinctul de conservare a dat astfel nastere Igienei, ştiinţă, care, studiând influenţele multiple ale mediului asupra noastră, eaută să ne dea mijlocul de a ne păstrà sănătatea şi de a ne perfectionà organismul.Vechie ca şi instinctul dela care derivá, vechie ca şi lumea,higiena, sprijinindu-se pe credintele, pe cunoştinţele timpului.
A urmărit pas cu pas civilizaţiunea, igiena a fost oglinda in care s`a reflectat mersul omenirii.
Religioasă la Evrei, igiena devine politică, patriotică, la
Greci şi la Romani, i numai cu Hipcerat o vedem intrând
într`o fază rațională, fiinţifică.Moise. in legisi tiunea sa, personifică faza religioasă a igienei.Boalele provi uela Dumnezeu, deci şi remediile vor veni tot dela acesta; iena îşi are sancţiunea în religiune:preceptele sale sunt da sub o formă de dogme cu a căror în-deplinire este însărcinat cohenul (preotul). Lăsând la o parte forma religioasă care î bracă igiena lui Moise, trebuie să re-cunoaştem că acest legi itor pare a-şi fi dat seama de cauzele multor boale, precum şi de modul de propagare al acestora.

Instinkt očuvanja, instinkt tako ukorenjen u
ljudsku prirodu, gurala je čoveka od najstarijih vremena do danas, da traži uzroke bolesti i sredstva da ih izbegne, ovaj instinkt je nagnao divljeg čoveka, nju i civilizovanog, da uspostavi neka pravila, neka pravila koja će im pomoći da sačuvaju svoje zdravlje. Instinkt očuvanja je tako iznedrio Higiju, nauku koja, proučavajući višestruke uticaje okoline na nas, pokušava da nam da sredstva da očuvamo svoje zdravlje i usavršimo svoj organizam star koliko i instinkt iz kojeg potiče, kao stara kao svet, higijena, oslanjanje na verovanja, na znanje vremena.
Pratio je civilizaciju korak po korak, higijena je bila ogledalo u kome se ogledao napredak čovečanstva.
Religioznim Jevrejima, higijena postaje politička, patriotska,Grcina i Rimljanima,a tek kod Hipereta vidimo da ulazi u racionalnu naučnu fazu u svom zakonodavstvu on personifikuje religioznu fazu higijene. Bolesti izaziva Bog, pa će i lekovi doći od njega; iena ima svoju sankciju u religiji: njeni propisi su da u vidu dogmata, za čije ispunjenje se tereti cohen (sveštenik). Ostavljajući po strani religioznu formu koja negira Mojsijevu higijenu, moramo priznati da je ovaj zakonodavac kao da je shvatio uzroke mnogih bolesti, kao i način njihovog širenja.